Fapte Rapide: Femeile din Birka
- Perioada principală: Perioada Vikingi timpurie și de mijloc (aproximativ 750 până la 975 d.Hr.).
- Material și de bază: Broșe broască-țestoasă (mormântul 860), distribuitori de bijuterii, dirhami arabi, in pliat serkr, seturi de igienă și cafetane din est.
- Regiune de origine: Insula Björkö din Mälarmeer (Svealand, Suedia).
- Grup țintă primar: Elita feminină urbană, femei negustori și meșteri care formau nucleul acestei așezări comerciale internaționale.
Introducere și Definiție
Femeile din Birka formau spinarea demografică și economică a primului adevărat oraș al Suediei între secolele al optulea și al zecelea. În această așezare comercială strategic situată pe insula Björkö, femeile ocupau o poziție remarcabil de puternică, respectată și orientată spre exterior. Scopul principal al femeii viking urbane era să gestioneze marile ghilde comerciale și gospodării, să reglementeze contactele locale pe piață în absența soțului lor care adesea erau navigatori. De asemenea, sarcina principală a femeii era să consolideze rețelele familiale prin intermediul unei îmbrăcăminte impresionante și cu ridicare de status.
Context Istoric: Suedia și Ascensiunea Birkei
În secolul al nouălea, actualul Suedia era încă fragmented politic. Baza puterii tribului conducător, Svear, se afla în jurul Gamla Uppsala, unde guverna o aristocrație războiască. În timp ce vikingii norvegieni și danezi se îndreaptau spre vest, navigatorii suedezi — Varjagii — se orientau spre est. Prin ape ca Dnepr și Volga se avântau adânc în Rusia și Ucraina, unde întemeieau așezări comerciale și puneau temeliile pentru imperiul Rusului.
În mijlocul acestei rețele comerciale estice, Birka funcționa ca centrul economic absolut al lui Svealand. Orașul atragea negustori din Imperiul Francic, din regiunile slave, din Bizanț și din lumea islamică. În acest creuzet cosmopolitan, unde în 829 călugărul francic Ansgar a început prima misiune creștină, femeile locale ocupau o poziție unică. Erau în contact zilnic cu bunuri de lux din toate colțurile lumii, ceea ce a dus la un stil de viață și o modă cosmopolită unici.
Statutul Social și Economic al Femeii
Societatea nordică cunoștea o diviziune funcțională a rolurilor, dar într-un context comercial urban cum ar fi Birka, femeile obțineau o autonomie considerabilă. Înțelepciunea și talentul organizatoric erau considerate virtutile feminine supreme.
Sursele istorice, cum ar fi Vita Anskarii (aproximativ 865 d.Hr.), menționeaza că conducători locali precum prefectul regal Hergeir colaborau strâns cu elita locală. Deși funcțiile politice formale erau exercitate în mare parte de bărbați, femeile elitei urbane dețineau un putere informală și economică considerabilă. Ele conduceau casele comerciale când bărbații erau în expediții îndepărtate, gestionau proviziile și personalul, și jucau un rol activ pe piețe și în primirea delegațiilor comerciale străine. Femeile puteau deține proprietate în mod independent, încheia contracte și moșteni pământuri.
Îmbrăcămintea și Realitatea Arheologică a Femeii din Birka
Miile de morminte din jurul Björkö (din care mai mult de 3000 au fost identificate) oferă o perspectivă fără precedent asupra culturii materiale și a stilului vestimentar rafinat al femeilor din Birka. Descoperirile din morminte arată un amestec fascinant de tradiții locale și lux importat din Est.
Rochita de Gură (Serkr) și Influențe Slave
Ca îmbrăcăminte de bază, femeile din Birka purtau un serkr (rochie de gură), de obicei confecționată din in sau lână fină (cum s-a găsit în straturile arheologice de la Haithabu și Birka). Descoperirile din secolul al zecelea arată că gâturile acestor rochii erau adesea fin plisate. Această tehnică a fost probabil influențată de costume slave din regiunile comerciale estice. Uneori, serkr-ul era prevăzut cu o adâncă gaură de cheie a gâtului, care era închisă cu o mică broșă rotundă sau fibulă (cum s-a găsit în mormântul 501). Această construcție nu era doar modă, ci și funcțională pentru alăptare.
Hangeroc-ul (Smokkr) și Controversa Șorțului
Peste rochie era purtată caracteristica smokkr (hangeroc). Fragmentele textile din Birka dovedesc că aceasta era confecționată atât din in cât și din lână. Buclele hangeroc-ului erau fixate pe umeri cu iconica broșă broască-țestoasă din bronz sau argintie (cum s-a găsit în descoperirea bogată din mormântul 860 al Birkei).
În cadrul arheologiei textile, există o discuție cunoscuta despre forma exactă a acestui articol vestimentar în Birka. În 1981, cercetătorul Flemming Bau a introdus o teorie alternativă bazată pe configurații specifice ale buclelor în mormintele Birkei: el a susținut că hangeroc-ul putea fi deschis în față, cu un șort liber sau o coadă atârnând între broșe. Deși această teorie a fost criticată de cercetătorii mai târzii, cum ar fi Inga Hägg, care au favorizat un model tubular închis, descoperirile arată că exista o variație mare în modul în care femeile și-au decorat rochiile, uneori cu benzi țesute pe tablă și brocart de argint scump.
Lux Internațional: Cafetane și Centură
O caracteristică izbitoare a modei din Birka era purtarea unui caftan sau jachetă. Deși există discuție între istorici cu privire la utilizarea larg răspândită a jachetelor feminine, agăzurile de argint suedez și resturile textile arată că femeile din elita Birkei purtau cafetane bogat ornamentate și deschise pentru a-și etala averea.
De asemenea, în ceea ce privește centurile, femeile din Birka au urmărit o tendință unică. În timp ce în așezările vestice scandinave (cum ar fi Islanda) centurile din piele înguste cu catarame erau norma, mormintele de incinerare din Birka arată că femeile purtau și aici ceinturi din piele cu catarame metalice și capete de centură. În secolul al nouălea, a apărut chiar o tendință de modă specifică în Birka, în care femeile adaptau și refoloseau metal accesorii de centură și catarame, inițial destinate bărbațilior, ca pură ornamentație.
Bijuterii, Igienă și Amulette Religioase
La broșele centrale broască-țestoasă, femeile din Birka purtau o comoară de accesorii. Prin intermediul distribuitorilor de bijuterii speciali argintii, purtau multiple rânduri de mărgele din sticlă, pietre semiprețioase și chihlimbar peste pieptul lor. La acestea erau atașate și diverse amulette:
- Ciocanele lui Thor: Cum ar fi modelul cunoscut cu decorații fine în noduri din Ödeshög. Aproximativ 10% din toate ciocănelele lui Thor recuperate arheologic provin din morminte feminine, unde funcționau ca simbol al fertilității și al protecției divine.
- Agăzuri estice: Agăzuri cu disc din argint în stilul Borre și amulette geometrice specifice care mărturisesc contactele intense cu lumea arabă și Imperiul Bizantin.
În plus, îngrijirea personală era un important simbol de status. Femeile mai bogate purtau seturi complete de igienă la broșele lor, constând dintr-o lingură pentru urechi din bronz sau argint (cum s-a găsit în mormântul 523), un curățitor de unghii (mormântul 660), o pensetă și o prieș. Aceasta nu numai că le arăta averea, ci și curățenia lor; igiena era în cultura nordică strâns legată de puritate rituală și evlavie față de zei. La centură, purtau un cuțit funcțional, forjat cu mâna,
