Fapte Rapide: Societatea din Gotland
- Perioada Principală: Perioada de înflorire a Epocii Vikingilor (cu accent pe secolul al 10-lea).
- Focus Geografic: Insula Gotland din Marea Baltică (Suedia).
- Arheologie Caracteristică: Broșe cu capete de animale (animal head brooches), broșe cutie (box brooches), bijuterii cu cap de pești, distribuitori de bijuterii și comori de argintiu arabe.
- Structura Societății: O comunitate independentă de fermieri și comercianți (farmannabönder) cu o identitate proprie puternică.
Introducere
În timp ce continentul Scandinavian în secolul al 10-lea se centraliza ușor sub primii regi, insula Gotland din Marea Baltică ocupa o poziție cu totul unică. Gotland nu era o simplă comunitate agricolă, ci o insulă de farmannabönder: fermieri independenți care erau în același timp mari comercianți internaționali. În cadrul acestei culturi prospere și autonome, femeile jucau un rol crucial. Bogăția arheologică a insulei — cu mii de morminte și sute de comori de argintiu — demonstrează că femeile din Gotland nu doar că aveau o stare socială ridicată, ci urmau și un stil vestimentar care nu se găsea nicăieri altundeva în lumea vikingilor.
Context Istoric: Suedia și Excepția Gotlandului
Pentru a înțelege poziția femeii din Gotland, trebuie să analizăm schimbările politice mai largi pe continentul suedez între secolele 8 și 11.
Continentul Suedez (Secolele 8-11)
În perioada timpurie a Epocii Vikingilor, nu exista un regat unit numit Suedia. Regiunea era fragmentată între triburi rivale, cum ar fi Götar în sud și Svear în jurul centrului religios Gamla Uppsala în est. În timp ce vikingii norveghezi și danezi se îndreaptau către vest, vikingii suedezi Varjegi navigau pe râurile din est (Dnepr și Volga) adânc în Rusia. Ei au fondat posturi comerciale la Novgorod și Kiev, au făcut comerț cu Bagdad și Constantinopol, și au pus temelia pentru împăratul Rus.
De-a lungul secolului al 10-lea, a început un proces gradual de centralizare. Erik Biruitorului a fondat în jurul anului 970 orașul creștin Sigtuna, iar fiul său Olof Skötkonung s-a botezat în jurul anului 1000 ca primul rege peste atât Svear cât și Götar. Cu toate acestea, Suedia a rămas multă vreme un mozaic de voivodeli cu legi proprii și adunări locale tings (adunări populare).
Statutul Unic al Gotlandului
În mijlocul acestei lumi dinamice a Mării Baltice se afla Gotland. Din timpurile Bronzului, insula era un nod maritim important, dar în secolul al 10-lea a atins o înflorire economică fabuloasă. Comercianții din Gotland navigau peste tot: de la insulele Britanice până adânc în califatul islamic. Bogăția enormă a insulei se vede din cele peste 700 comori de argintiu descoperite, inclusiv celebra Spillings Hoard din 1999 (67 kilograme de argintiu, în principal dirhams arabe).
Populația insulei, Gutii, formau o comunitate mândră și autonomă. Potrivit cronacii medievale Gutasaga, Gutii în secolul al 10-lea au încheiat un tratat cu regele suedez — prin care plăteau taxe în schimbul protecției militare și libertății comerciale — dar și-au păstrat limba proprie (gotlanda), sistemul lor juridic și autoguvernarea. Piața Visby a început să crească în această perioadă ca locul deschis de întâlnire pentru comercianți din toți orizonturile.
Poziția Femeii în Cultura Gotlandului
Într-o societate unde bărbații erau luni întregi în expediții comerciale peste Marea Baltică și râurile rusești, gestiunea zilnică a insulei cădea adesea în mâinile femeilor. Ele erau factorul stabil care administra fermele și rezervele comerciale.
Statutul ridicat al femeii din Gotland se simte pretutindeni pe insulă. Celebrele pietre sculptate din Gotland — monumente din calcar cu bas-reliefuri detaliate de nave, scene mitologice și ritualuri — arată frecvent femei în roluri ceremoniale, de exemplu ca primind pe militari revenitori cu un corn de băut.
Mai mult, pietrele cu rune de pe insulă arată că femeile personal dădeau comenzi pentru ridicarea de monumente și că erau numite ca moștenitoare. Un exemplu impresionant este piatra cu rune G114, ridicată de copiii Ottar, Gairvat, Aivat și Liknvi în memoria mamei lor Eilíkn (un nume care înseamnă 'bunătate/compasiune eternă') și soțului ei Líknhvatr. Femeile în cadrul legii gotlandeze erau protejate și conduceau gospodării cu capital.
Dreapta Femeii din Gotland
Datorită celor peste 42.000 de locuri de descoperire arheologică din Gotland, avem o imagine sigură a modului în care se îmbrăca femeia bogată pe insulă. Deși structura de bază a hainelor semăna cu cea a continentului suedez (cum ar fi în Birka), femeile din Gotland au dezvoltat o estetică cu totul proprie și luxuoasă.
1. Subnița (Serkr)
Ca bază, femeia purta o serkr (subnică). Deși lorul era standard, în regiune se purtau și variante din lână. În secolul al 10-lea, sub influența contactelor comerciale intense cu regiunile slave din est, un decolteu plisat a intrat în modă. Subnița avea adesea o deschidere la gât practică în formă de „gaură de chei" care se închidea cu o micuță broșă rotundă. Această deschidere adâncă era nu doar elegantă, ci oferea și confort în alăptare. O alegere contemporană pentru această reconstrucție este o subnică confortabilă din material ușor.
2. Haina Atârnată (Smokkr)
Peste subnică se purta haina atârnată, în limba noveajevereană smokkr (derivat din smjúga, 'a se furișa prin ceva'). Această piesă era atârnată pe umeri cu bucle. Cercetătorii textilelor dezbat și acum forma exactă: unele variante erau închise pe toată circumferința și decorate cu monocrom fin în formă de coadă de pești (cum ar fi haina atârnată Viking Frida), în timp ce alte regiuni posibil că aveau fuste deschise sau stofe plifate. Remarcabil este că într-o parte considerabilă a mormintelor mai sărace din Gotland nu s-au găsit broșe, ceea ce indică faptul că haina atârnată era în special un articol vestimentar pentru femeile cu o anumită stare socială.
3. Broșele cu Capete de Animale: Marca Gotlandului
Cel mai unic element de stil al femeii din Gotland era broșa scudo cu cap de animal. Acolo unde femeile din restul Scandinaviei purtau broșe scudo ovale pentru a ține buclele hainei lor atârnate, femeile din Gotland alegeau în mod consecvent aceste broșe tridimensionale turnate din bronz sau argintiu în formă de cap de animal stilizat. Excavațiile arheologice arată că aceste broșe au fost purtate uneori chiar în seturi de trei, unde a treia broșă închidea deschiderea la gât a subnicei.
4. Distribuitori de Bijuterii și Amulețe Orientale
La broșele cu capete de animale atârnau, prin cârlige de omega din bronz, mari distribuitori de bijuterii. Acești distribuitori sunt specifici contextului suedez bogat (Birka și Gotland) și permiteau femeilor să poarte șiruri impresionante și largi de mărgele de sticlă și argintiu peste piept.
